9. Poluarea cauzată de deșeuri

S-a constatat că din cele peste 9 miliarde de tone de plastic produse de la 1950 până acum, aproape 7 miliarde de tone nu mai sunt utilizate. Potrivit estimărilor, doar 9% au fost reciclate, 12% au fost incinerate, iar celelalte 5,5 miliarde de tone, adică mai mult de jumătate, au rămas în oceane și pe uscat.

Istoria plasticului

Istoria plasticului a început cu rezolvarea unei probleme din secolul al 19-lea, provocarea fiind înlocuirea bilelor de biliard din fildeș. Datorit vânatului de elefanți în exces strict pentru fildeș, fildeșul a devenit din ce în ce mai rar, a apărut o necesitate crescută să se caute un nou material. Materialul nou, inventat în 1863, celuloidul, deși nu era perfect pentru bilele de biliard, s-a dovedit a fi potrivit pentru înlocuirea multor alte materiale valoroase. Celuloidul a fost primul produs de plastic, care a declanșat revoluția plasticului.

Plasticul este un material polimeric, adică o moleculă mare formată dintr-o unitate repetitivă. Primul produs de plastic, celuloidul, era extrem de inflamabil, așa că în scurt timp au apărut alternative mai sigure, precum bakelitul. În anii 1920 și 1930, au fost dezvoltate numeroase tipuri noi de plastice, cum ar fi polistirenul, vinilul (PVC), acrilul, nylonul și polietilena, care sunt încă folosite pe scară largă astăzi.

Noile materiale și tehnologiile de producție inovatoare au permis fabricarea rapidă și ieftină a plasticului, făcând astfel accesibile pentru mulți produse pe care anterior nu le puteau permite.

Plasticul a înlocuit treptat lemnul, sticla și țesăturile, revoluționând ambalajele: au apărut saci din plastic, materiale de ambalare, cutii pentru take-away și recipiente care păstrează alimentele proaspete pentru o perioadă mai lungă. În doar câteva decenii, acest material versatil a marcat începutul secolului plastic.

Deși obiectele din plastic au adus confort și eficiență economică, ele au generat și probleme de mediu alarmante. Majoritatea plasticului este fabricată din resurse naturale neregenerabile (petrol, gaze naturale). Ambalajele din plastic au fost concepute de unică folosință, dar unele dintre ele se descompun abia după secole, acumulându-se astfel cantități imense de deșeuri. În secolul nostru, trebuie să găsim soluții pentru aceste probleme: aceasta poate include utilizarea mai redusă a plasticului, dezvoltarea de plastice biodegradabile și căutarea unor noi modalități de reciclare a plasticului existent.

Ce probleme poate cauza deșeurile din plastic?

1. Poluarea mediului:

Deșeurile din plastic ajung adesea în natură, în special în ape (râuri, mări, oceane), unde rămân timp de secole. Plasticul acumulat pe maluri și în zone umede nu doar că degradează peisajul, ci din acesta pot fi eliberate substanțe toxice, solubile în apă, în apele subterane, sol și cursuri de apă, contaminând ecosistemul și punând în pericol viața sălbatică. Plasticele care încep să se descompună sub influența radiațiilor solare eliberează gaze cu efect de seră și toxice.
Râurile transportă o cantitate mare de plastic către oceane. Deoarece acestea nu se descompun rapid și nu dispar fără urmă, pot parcurge distanțe uriașe. Curenții oceanici adună deșeurile care plutesc la suprafață și cele care se află în apă, formând cinci mari insule de deșeuri plutitoare în mișcarea circulară a curenților. Cea mai mare dintre ele este Marea Insulă de gunoaie din Pacific, având o suprafață de 1,6 milioane de kilometri pătrați, mai mare decât întreaga suprafață a Mongoliei.

2. Dăunarea faunei sălbatice

Animalele, în special creaturile marine, confundă adesea plasticul cu hrana, deoarece culoarea și forma acestuia le amintesc de alimentația lor obișnuită. Consumarea plasticului poate duce la sufocare sau la răni, dar o problemă frecventă este că animalele mor de foame din cauza plasticului indigestibil acumulat în sistemul lor digestiv. Speciile care consumă plastic sunt mâncate de alte animale, iar fragmentele de plastic care intră în lanțul trofic pot afecta chiar și oamenii.
Multe animale acvatice se pot împotmoli în deșeurile din plastic ajunse în natură; anual, un număr imens de pești, crabi, foci, țestoase, dar și delfini și balene devin victime. Creaturi mai mici pot fi capturate în număr mare de o simplă sticlă sau pungă aruncată.

3. Microplastic:

Deșeurile din plastic se descompun în natură în particule minuscule, numite microplastice, care ajung în ape și în lanțul trofic. Aceste particule mici pot avea efecte nocive asupra sănătății umane, deoarece pot pătrunde în apa potabilă și în alimente.

4. Poluarea aerului:

Arderea plasticului generează gaze toxice, care cauzează poluarea aerului și contribuie la încălzirea globală, precum și la diverse probleme respiratorii și alte probleme de sănătate.

5. Supraîncărcarea gropilor de gunoi:

Plasticul se descompune foarte lent, astfel se acumulează în cantități uriașe în gropile de gunoi, agravând problemele sistemelor de gestionare a deșeurilor. Prin urmare, gestionarea și reducerea deșeurilor din plastic devin o problemă globală din ce în ce mai urgentă.